Ipocrizia "rulz"!

De ce refuzam mereu sa fim sinceri cu noi, si ne amagim? De ce suntem nesinceri cu cei din jur? De ce suntem ipocriti si actionam exact cum pretindem ca nu actionam? De ce in urma actiunilor intreprinse ne suparam cand suntem atentionati ca facem parte din exact stereotipul pe care cu atata inversunare il urim si il blamam?

De ipocriti.

şi dacă....

Dacă de fiecare dată când aprindem o lumânare aceasta da viaţă unui suflet şi cand se stinge un altul pleacă? Dacă de fiecare dată când ne aruncăm într-o relaţie de dragul de a nu rămâne singuri pecetluim soarta unor suflete pereche? Dacă de fiecare dată când trecem pasivi pe lângă suferinţa unor oameni necunoscuţi întoarcem privirea de la propriile probleme şi suferinţe, lasându-le să ajungă să ne macine? Dacă de fiecare dată când judecăm instant o persoană, ne judecăm defapt pe noi? Dacă săracia e defapt adevărata bogăţie şi bogăţia e o iluzie? Dacă viaţa trăită alergând după vise e defapt moarte şi moartea e adevărata viaţă? Dacă....

Persoane inteligente

Uneori ma intreb cum o persoana inteligenta poate sa fie atat de proasta emotional? Ce se intampla cu oamenii astia? Ce o fi in capul lor? Ce ii tine in viata? De unde au aceasta capacitate de a continua dupa lovituri continue, in care, ciudat, ei singuri de baga. Un fel de saci de box umani. Mai trist in toata chestia asta, e ca o fac de buna voie. De ce? Ce e asa de funny in a sta si a incasa lovituri?

Crying She Wolf

E interesant cum iti spui ca nu te vei lasa ranit de nimeni. Cum iti impui sa nu suferi din orice nimic. Cum apoi iti plangi prostia ca in cele din urma ai ajuns sa fii ranit, sa suferi. Si cui ii pasa? Ai zice ca tie...nu cred. Daca ti-ar pasa macar tie, cu adevarat, nu te-ai mai lasa deloc pacalit de frumusetile cunoasterii de oameni si apropierii de ei, deci nu ai mai ajunge sa fii ranit.

Cine.....

Ne pierdem zilele dând vina pe X persoane, enervându-ne degeaba şi slăvindu-ne dreptul la tot ce nu avem un drept defapt.
 Zău dacă pricep de ce ne facem una ca asta şi CINE ne lasă...să ne facem una ca asta.
Până la urmă, toţi avem dreptul sa fim înţelegători, buni, milostivi, darnici, dar nu ne zbatem pentru asta.
 În schimb, ne scoatem ochii într-ale zadarnicelor lucruri de a fi nervoşi, egoişti, răi, invidioşi...
Cum ajungem să evoluăm dacă le avem pe acestea din urmă? Cum facem din bucăţi un întreg?

Dincolo de ştiinţă.

Cum ajunge o fiinţă, din a fi vioaie, "umblăreaţă", veselă în a fi inertă, ţeapănă, rece. Este mai mult decât ştiinţă, este dincolo de capacitatea de analiză. Este suflet! Şi totuşi, atunci, din ce este compus sufletul? Pentru că sufletul e motorul şi inima abia vasul. De ce are nevoie de integritatea trupului? De ce măcinaţi de bătrâneţe sau de boli ne părăseşte? De ce e vizibilă îmbatrânire în primul rând?

De ce...

Am creat acest nou blog pentu a-mi satisface dorinţa egoistă de a găsi întrebări noi la răspunsurile vechi şi a descoperi lucrurile ce ne înconjoară dintr-o nouă perspectivă. Aş dori ca acest blog să fie unul pentru discuţii pe diverse teme, pentru a descoperi profunzimea acestora. Aşa că, aştept cu nerabdare comentarii cu privire la o anume temă sau subiect ce vă interesează a fi discutată. În altă ordine de idei, voi pune şi eu subiectele ce mă interesează, înspre analiză.